Apus de soare la Lacul Beleu, în lunca Prutului

Granița care curge

Prutul

Izvorăște din Carpații Păduroși și se varsă în Dunăre după aproape o mie de kilometri. Pe mai bine de jumătate din traseu formează granița dintre Moldova și România.

953 km 3 țări 7 orașe

I · Originea

În munți

Prutul izvorăște în Carpații Păduroși ai Ucrainei, sub vârful Hoverla, la peste 1.500 de metri altitudine. La izvor este un pârâu îngust și rece, cu apă repede printre pietre. Pe măsură ce coboară spre sud, se lățește și își încetinește cursul.

Trece prin Yaremche, unde mai formează mici cascade, apoi străbate păduri de fag și de molid. Când iese din munți, în dreptul Cernăuților, devine un râu de șes: lat, liniștit, cu maluri joase.

Izvor
muntele Hoverla, Ucraina
Altitudine
1.500 m
Vărsare
Dunărea, la Giurgiulești
Prutul curgând printre stânci în Carpații Păduroși, Yaremche, Ucraina
Prutul la Yaremche Carpații Păduroși · Ucraina

II · În cifre

Patru măsuri

0 kilometri lungime de la izvor la vărsare
0 km² suprafața bazinului aproape cât Republica Moldova
0 m altitudinea izvorului muntele Hoverla, Ucraina
0 m³/s debit la vărsare media multianuală
Pod peste râul Prut
Pod peste Prut una dintre puținele treceri rămase

III · Traseul

De la Cernăuți la Dunăre

După Cernăuți trece prin Lipcani, Ungheni, Leova și Cahul. Aproape 700 de kilometri din curs marchează granița dintre Moldova și România. Malurile sunt acoperite cu salcii, iar podurile care leagă cele două țări se numără pe degete.

Pe drum își adună mai mulți afluenți: Ciuhur, Răut, Larga, Jijia. Se varsă în Dunăre la Giurgiulești, cel mai sudic punct al Republicii Moldova.

IV · Orașe pe firul apei

Șapte opriri

  1. 0 km

    Hoverla

    Izvorul, în Carpații Păduroși ai Ucrainei. Aici Prutul este încă un pârâu de munte.

  2. 242 km

    Cernăuți

    Primul oraș mare. Aici Prutul iese definitiv din munți.

  3. 295 km

    Lipcani

    Începe granița dintre Moldova și România.

  4. 562 km

    Ungheni

    Pod de fier proiectat de Gustave Eiffel, ridicat în 1877.

  5. 663 km

    Leova

    Unul dintre vechile puncte de trecere între cele două maluri.

  6. 783 km

    Cahul

    În sudul Moldovei, printre vii și câmpii întinse.

  7. 953 km

    Giurgiulești

    Vărsarea în Dunăre și singurul port maritim al Moldovei.

V · Viața de pe maluri

În luncă

Lunca de jos a Prutului face parte din rețeaua mondială a Rezervațiilor Biosferei UNESCO. Iarna pare aproape pustie, iar primăvara se umple de apă și de păsări.

Baltă plină de nuferi galbeni pe lunca Prutului
Nuferi galbeni · Nuphar lutea
Cai pășunând în apropierea Lacului Beleu
Cai pe luncă · Lacul Beleu

Aici cuibăresc stârci, lopătari și egrete, iar în pădurile de luncă trăiesc vidre și pisici sălbatice. La Manta și Beleu, lacurile rămase din vechile meandre ale râului sunt printre cele mai bogate zone umede din Republica Moldova.

  • stârc cenușiu
  • lopătar
  • egretă mare
  • vidră
  • pisică sălbatică
  • nufăr alb
  • plutică
  • știucă
Caiac alunecând pe Lacul Beleu printre stuf
Caiac pe Lacul Beleu
Lacul codrilor albastru
Nuferi galbeni îl încarcă;
Tresărind în cercuri albe
El cutremură o barcă.
Mihai Eminescu, Lacul